Ovidiu la Constanţa

Case clădite chiar l㯧ă mare
ﮠlinia desenată de brizanţi fragilele
faţade-şi mai zăresc doar azi
şi m㪮e ﯣă fericirea
p㯄àce se azv㳬ă
ﮠpropriile reflexii

temerar loc al surghiunului
unde nu-ţi vine să te-aşezi pe-o fㅟie
de ţărm şi s-arunci
suveniruri ﮠmare: aniversări
erzaţ ֠lucruri pe care chiar le-ai iubit
unde ţi-ai cumpărat un pat pentru
doar o persoană şi tablete

prin ferestrele din spate
precum lumina intră zgomotul ﮠcasă
şi ţi se-agaţă-n creier
jaluzelele dinspre mare s-au ﯅ĥpenit
printr-o fantă el introduce
o dischetă după alta

Übersetzung: Alexandru Al. Åžahighian

in: Poesis International 4/2011

Ovid in Constanta (deutsch) …