Ovidiu la Constanţa

Ovidiu la Constanţa

 

Case clădite chiar l㯧ă mare
ﮠlinia desenată de brizanţi fragilele
faţade-şi mai zăresc doar azi
şi m㪮e ﯣă fericirea
p㯄àce se azv㳬ă
ﮠpropriile reflexii

temerar loc al surghiunului
unde nu-ţi vine să te-aşezi pe-o fㅟie
de ţărm şi s-arunci
suveniruri ﮠmare: aniversări
erzaţ ֠lucruri pe care chiar le-ai iubit
unde ţi-ai cumpărat un pat pentru
doar o persoană şi tablete

prin ferestrele din spate
precum lumina intră zgomotul ﮠcasă
şi ţi se-agaţă-n creier
jaluzelele dinspre mare s-au ﯅ĥpenit
printr-o fantă el introduce
o dischetă după alta

 

Übersetzung: Alexandru Al. Åžahighian

in: Poesis International 4/2011

Ovid in Constanta (deutsch) …

Icoană

Icoană

 

Faţa m㩮ită a lui Danilo c㯤 pentru-a treia oară
truda m㪮ilor sale e nimicită zău nu ştiu ce
sfat să-i dau cumpără-ţi o pisică Danilo
atunci nu-ţi aparţine nimic n-ai cum să pierzi nimic

cumpără-ţi vodcă şi desenează cu ea vacii tale-o
cruce-n frunte şi-atunci ea-ţi dă dimineaţa
lapte seara lapte de ţi se-albeşte pielea toată
şi-ai să te poţi plimba şi despuiat prin zăpadă

dar mai bine-i să nu faci nimic din toate astea şi
chipul să ţi-l porţi pe mai departe de parcă omul
doar un chip ar avea te-am văzut pe-o icoană
Danilo ﮠmahalaua din Kaluş

ştiu că ai aripi şi că te mai arunci
la un joc de table cu ﯧerii pe fericirea copiilor tăi
dar c㯤 vor să te facă să crezi că ai chip frumos
te ridici de la masă şi te retragi ﮠicoana amărăciunii tale

 

Übersetzung: Alexandru Al. Åžahighian

in: Poesis International 4/2011

Ikon (deutsch) …

Goblen

Goblen

Vara argintie ne Å£ese în pânza-i nesfârÅŸită
printre trupurile ce suie coboară lin lunecă suveica
în siajul ei zilele ca niÅŸte aÅ£e sclipitoare

Danae şade-n scoica vămii ea spune:
ploaia anevoie străbate visurile
am să aduc pe lume un fiu maică-sa
va jeli – mă trage aproape de ea ÅŸoptindu-mi:
mă văd zăcând pe jos trupul un ecorÅŸeu
în aÅŸteptarea unei frici sau alteia

urzeala noastră argintie întinsă-i pe războiul de Å£esut
vizitatorul plin de interes priveşte naraţiunea
vremii noastre ca pe-un subiect mitic cu admiraţie
ochiul i se opreşte la şindrila aurită
pete somptuoase-n câmpul în paragină pe care-n astă vară-l
cutreierăm la nesfârÅŸit în Å£esătura lui dăm de
suveica ce traversează timpul în cruciÅŸ ÅŸi-n curmeziÅŸ

sub soarele-arzător pe punte zace-ntins Danilo
eroul cu trupul sfârtecat dar ÅŸi-acum
gata de luptă pe mal bărbaÅ£ii stau ciuciÅ£i fumând
în mâna făcută căuÅŸ le-admir măiestria
cu care scutură în mare scrumu-ncins

acesta-i bacul pe care trebuie să-l luăm de vrem
să călătorim sub scutul paÅŸapoartelor de nu vrem în Colhida
s-adormim cu flota Mării Negre-n spate
ÅŸi-n faţă aÅŸteptându-ne peripeÅ£ii la trecerea frontierei

trebuie s-alegi acelaÅŸi fir de-azur ÅŸi pentru cer ÅŸi
pentru mare între-acestea graniţă nu există defel
îmi zice visător Danilo tăcem amândoi ÅŸtiu
ce vrei să spui: n-arată nu se vede Danilo
noi însă preÅ£uim graniÅ£ele ÅŸi le numimperas
înÅ£elegând prin asta: locul de unde ceva începe să fie

spre seară vântul se-nteÅ£eÅŸte – spuma mării
împroaÅŸcă puntea vindecând trupul sfârtecat al lui Danilo
ne bucură s-avem la bord în bezna scită
o călăuză care e din partea locului

îl întrebăm de Danae – n-a auzit de ea defel
ei bine, dacă asta-i ţara sciţilor atunci Danilo are acte false
iar banii noştri-s bani de jucărie pentru echipaj
i-arătăm niÅŸte cărÅ£i ÅŸi citim în ele până-n zori

Danilo însă ia versurile noastre drept promisiuni curate
ÅŸi vrea s-o pornim îndărăt în Colhida acea Å£ară bogată
în lemn ÅŸi cânepă

atât doar că nu va trece zăgazul cu actele-i false
şi nici chiar cu acte-n regulă numai Danae a noastră cea din
cărÅ£i n-are probleme – mă trage spre ea ÅŸi-mi zice:
de ce să te-ntristezi pentru alÅ£ii când pentru tine
ploaia dincoace şi dincolo de frontieră-i una şi-aceeaşi

 

Übersetzung: Alexandru Al. Åžahighian

in: Poesis International 4/2011

Gobelin (deutsch) …